Comuna Cetatea De Balta

Saturday, 26 September 2015 00:00

COMUNA CETATEA DE BALTA, Județul ALBA, GAL Pe Mureș și pe Târnave

Atestata documentar din 1202 cu numele de villa Cuculensis Castri, localitatea Cetatea de Balta a fost resedinta a comitatului Tarnavei pana in anul 1866, cand administratia a fost mutata la Tarnaveni.
Amplasata la sud vestul localitatii, in locul numit Lunca, vechea Cetate de Balta a fost ridicata in secolul XII si extinsa in secolul XIV, ea fiind mentionata in documente ca cetate regala data in folosinta vice-voievozilor Transilvaniei.
Regele Matei Corvin a donat cetatea lui Stefan Cel Mare aceasta ramanand in stapanirea domnitorilor moldoveni pana in anul 1556 cand a fost demolata din ordinul principelui Sigismund Zapolya.
Actualul castel nobiliar a fost construit in perioada 1570-1580, in partea de nord-est a localitatii, si a fost refacut radical de contele Stefan Bethlen, intre 1615-1624, dupa modelul castelului Chambord din Franta.
O noua refacere, in stil baroc, are loc intre 1769-1773, cand este amenajat si parcul, ansamblul fiind inconjurat cu un zid prevazut cu o monumentala poarta de acces.

Obiective: Castelul Bethlen din Cetatea de Baltă care a fost distrus de tătari şi refăcut şi atestat în 1321. În timpul luptelor din 1944 castelul a fost deteriorat, a devenit grânar, clădire de birouri, iar de la începutul anilor 70 fabrica Jidvei a folosit pivniţele pentru depozitarea şampaniei. În prezent, castelul este proprietatea privată.

Traditii/cultură: Ansamblul „Dor de pe Târnavă” din localitatea Cetatea de Balta

Producători locali: Fogoraşi Iosif din Cetatea de Balta se ocupă cu cresterea ovinelor şi cu producerea caşului; Dobay Gabor Istvan se ocupă cu creşterea bovinelor iar Comandaru Viorica detine o ferma de bovine – Cetatea de Baltă.

  • castel
  • centru
  • primarie

Comuna Jidvei

Saturday, 26 September 2015 00:00

COMUNA JIDVEI, Județul ALBA, GAL Pe Mureș și pe Târnave

Când spunem Jidvei, nu putem sa nu neducem cu gândul la două elemente specifice si de renume și anume: vinurile de Jidvei si Fetele de la Căpâlna. Vinurile de Jidvei isi trag seva din Podgoria Tarnave, situata in bazinul hidrografic al celor doua rauri  Tarnava Mica si Tarnava Mare. Plantatiile de vita de vie ale SC JIDVEI SA ocupa o suprafata de aproximativ 2000 ha,  la o altitudine cuprinsa intre 400 si 600 de metri. Majoritatea lor sunt amplasate pe versantii cu expozitie sudica, sud-estica si sud-vestica, ceea ce face ca razele soarelui si circulatia atmosferica sa favorizeze cultura vitei de vie.
Purtata Fetelor de la Căpâlna, un dans unic și spectaculos, cu spirale, linii șerpuite și cercuri, cu melodii și versuri dedicate dragostei, reprezintă un brand al județului Alba, mai precis al văii Târnavei Mici, fiind un joc binecunoscut la nivel național și nu numai.

Obiective: Bisericile evanghelice-lutherane din satele Bălcaciu şi Veseuș, Biserica reformat-calvină din Veseuș, Biserica ortodoxă "Sfântul Nicolae" din Jidvei, Biserica greco-catolică "Sfânta Treime" din Jidvei, Biserica ortodoxă din satul Căpâlna de Jos, Biserica ortodoxă din satul Veseuș
Traditii/cultură: intrerpreta de muzica populară Veta Biriş, Festivalului Național de Folclor ”Strugurele de Aur”, Ansamblul „Fetele de la Căpâlna” din localitatea Căpâlna de Jos

Producători locali: Ignat Vasile detine fermă zootehnică (ovine) in localitatea Căpâlna de Jos iar Chircu Ioan se ocupă cu cresterea suinelor.

  • biserica
  • centru
  • costum

Comuna Şona

Saturday, 26 September 2015 00:00

COMUNA ȘONA, Județul ALBA, GAL Pe Mureș și pe Târnave

Continuând firul Târnavei, ajungem în comuna Şona, comună care într-un fel face legătura cu Mureșul prin satul Alecuș. Este o localitate cu potențial agricol ridicat.Terenurile agricole sunt lucrate de asociaţii agricole, microferme precum şi individual de către proprietari. Societatea agricola Agrobiana  este un exemplu de performantă în producţia de cereale.


Obiective: Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din localitatea  Valea Sasului, construită în anul 1790 Biserica reformată din localitatea  Sânmiclăuș, construită în stil baroc în anul 1750;Biserica unitariană din localitatea Sânmiclăuș, construită în secolul al XIII-lea;Conacul "Alexius și Georgius Bethlen" din localitatea  Sânmiclăuș, construit în secolul al XVII-lea;Situl arheologic din satul Sânmiclăuș.

Traditii/cultura: Din 5 în 5 ani se organizează întâlnirea saşilor din Transilvania- cei din Germania se întorc cu drag şi sunt mândri de felul în care arată comuna, unii regretând că au ales să plece. Întâlnirea are loc de Sărbătoarea şipotelor, o tradiţie unică în lume.


Producătorilocali: Stânea Monica Daniela deţine o fermă apicolă în localitatea Biia; Groza Valer deţine o fermă vegetală, producator de cereale în localitatea Biia; Seicean Marcel din localitatea Şona care deţine o fermă de legume.

  • primarie
  • stupi
  • utilaj

Comuna Sâncel

Saturday, 26 September 2015 00:00

COMUNA SÂNCEL, Județul ALBA, GAL Pe Mureș și pe Târnave

Trecând acum pe Valea Târnavei Mici, imediat lângă Blaj vom întâlni comuna Sâncel. O expoziție etnografică stă mărtuire a continuității ocupațiilor și meștesugurilor de pe aceste meleaguri. Fiindcă sâncelenii erau mari crescători de vaci și oi, aprovizionând pe vremuri cu produse lactate ”domnii de la Blaj”, nu puteau lipsi din expoziție diverse obiecte folosite la prepararea laptelui, cum a fi 'crinta' pentru zer, un ciubăr pentru lapte, dar și un cântar pentru măsurarea cașului. Femeile din Sâncel erau și foarte bune țesătoare, așa se face că din expoziție nu lipsește războiul de țesut, precum și toate accesoriile pentru pregătirea firului de cânepă: suveică, piepteni pentru curățatul firului de cânepă, sucală, vârtelniță, spetele, rășchitor, letcă.


Obiective: Rezervația naturală "Tăul Pănăzii" din satul Pănade;Casa memorială "Timotei Cipariu" din satul Pănade;Muzeul etnografic din localitatea Sâncel;Monumentul Eroilor din localitatea Pănade; Monumentul Eroilor din localitatea Sâncel; Izvoare de apă sărată din satul Iclod.

Traditii/cultura: Ansamblul Folcloric „Sâncelenii” din localitatea Sâncel şi Grupul vocal feminin „Dorul Chicuiului” din localitatea Pănade.

Producători locali: Poşa Gheorghe din localitatea Pănade care deţine o fermă vegetală; Frăţilă Virgil din localitatea Sâncel care deţine o fermă zootehnică; Bărbat Ilie care deţine o fermă zootehnică în localitatea Sâncel şi produce caş şi urdă de oaie.

  • autoritati
  • buldoexcavator
  • costum

Oraşul Teiuş

Saturday, 26 September 2015 00:00

ORAȘUL TEIUȘ, Județul ALBA, GAL Pe Mureș și pe Târnave

În mijlocul Ardealului, pe malul drept al Mureşului, în apropierea locului unde Târnava îşi varsă apele în Mureş, se află oraşul Teiuş, localitate cu un bogat trecut, a cărei istorie este strâns legată de istoria Transilvaniei şi a României. Chiar daca are statut de oras, activitatile agricole si zootehnice sunt insemnate la Teiuș. Gasim aici o diversitate a fermierilor, de la  ferme de vaci de lapte, suine, curcani, la ferme apicole.


Obiective: Biserica romano-catolică construită in secolul XIV; Bazilica Romanică; Biserica Greco-Catolică şi Castrul Roman Cetăţuiei.

Traditii/cultura: Zilele oraşului organizate în luna August şi Ansamblul Folcloric „Dor Teiuşan”

Producători locali:Truţa Vasile Ciprian din oraşul Teiuş care deţine o fermă apicolă;Stănescu Vasile care deţine o fermă vegetală.

  • albine
  • stupi
  • teius-aerian
  • teius-centru

Comuna Rădeşti

Saturday, 26 September 2015 00:00

COMUNA RĂDEȘTI, Județul ALBA, GAL Pe Mureș și pe Târnave

Numele nou dat localității, la mijlocul anilor 1920, in amintirea episcopului Demetriu Radu, comuna Rădesti si-a primit, mai apoi, renumele de cel mai mare bazin legumicol din zonă. Încă legat de numele comunei Rădești mai sunt și alte superlative: cea mai mare și moderna plantatie de căpșuni, de cătină, de hamei din zonă.
La Rădești, satul Leorinț poți găsi asociația  HIP TEP.  Activitatea asociației cuprinde hipoterapia (terapia cu cai), recomandat copiilor cu diferite dizabilități, gimnastică pe cal (voltija) și călărie pentru copii.


Obiective: Biserica reformata care dateaza din sec. XVIII

Traditii/cultura: Ansamblul Folcloric „Flori de Mai”

Producători locali: Bardi Ioan din localitatea Leorinţ deţine o fermă de legume;Rusu Iacob din localitatea Rădeşti care deţine o cultură de cătina si o cultură de căpşuni;Negru Adriana din localitatea Meşcreac  deţin fermă de legume.

  • biserica
  • capsuni
  • casa
  • catina

Comuna Lopadea Nouă

Saturday, 26 September 2015 00:00

COMUNA LOPADEA NOUĂ, Județul ALBA, GAL Pe Mureș și pe Târnave

Plantațiile  de trandafiri  te întâmpină cu mireasma lor la Lopadea Nouă. Pepinierele importante de pomi fructiferi oferă soiuri diverse de măr, păr, prun, gutui, cais, piersic, cireş, vişin, produse din material săditor controlat şi garantat. De asemenea   activități diversificate de tâmplărie și o marcă consacrată în domeniul produselor lactate  Biomilk reprezintă o componentă importantă a economiei locale.


Obiective: Siturile arheologice de la Lopadea Noua din punctul “Gorgan” care sunt inscrise pe Lista Monumentelor Istorice ale judetului Alba

Traditii/cultura: Ansamblurile „Armonia Ciuguzel” si „Piros Panglika” din Lopadea Nouă. În localitatea  Bagăuexista o formaţie care promovează „Haidăul de la Băgău”. 

Producători locali: Gyulay Stefan din localitatea Beţa produce tâmplărie din lemn; Şipos Alexandru din localitatea Lopadea Noua producător produse lactate.

  • costume
  • scena

Comuna Hopârta

Saturday, 26 September 2015 00:00

COMUNA HOPÂRTA, Județul ALBA, GAL Pe Mureș și pe Târnave

Hopârta se mandrește cu o zestre istorica greu de egalat de suratele ei, celelalte comune din GAL. Amintim doar câteva: o moneda de aur solidus de pe vremea imparatului Iustin II (565-578), o constructie cu caramizi fragmentare cu ștampila Legiunii a XIII –Gemina, găsite în urma unor săpături arheologice facute în satul   Șpalnaca. Și, de ce nu, una din cele mai vechi echipe de fotbal sătesti, Scinteia Șpălnaca din 1913. Cu ajutorul  fondurilor europene, găsim aici una din cele mai moderne instalatii de procesarea laptelui și o ferma de vaci de lapte, alături de un cochet stadion de fotbal.

Obiective: Situl arheologic de la Șpălnaca

Traditii/ cultura: Spectacolul „Fii Satului”  şi Ansamblul  Hopârteanca

Producători locali: Brasovean Irina deţine ferma zootehnică in localitatea Hopârta, produce caş şi urdă de oaie; Palcu Vasile deţine ferma vegetală şi produce cereale in localitatea Şpălnaca

  • centru
  • drum

Comuna Lunca Mureşului

Saturday, 26 September 2015 00:00

COMUNA LUNCA MUREȘULUI, Județul ALBA, GAL Pe Mureș și pe Târnave

Locul de întâlnire a doua râuri Muresul si Ariesul ,comuna Lunca Mureșului are cele mai fertile și mai întinse suprafețe agricole. Aici se produc cantintați importante de sfecla de zahăr.  Puțină lume știe, însă, că locuitorii comunei sunt recunoscuți pentru productia de boia de ardei, pentru cantitatea si calitatea acestui produs agricol. In Lunca Mureșului se produc anual zeci de tone de boia de ardei, distribuite in țară și peste hotare.


Obiective: Biserica de lemn „Pogorârea Sf. Duh și Sf. Arhangheli”care este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Alba.


Traditii/ cultura: Serbarea „Fii satului” şi Ansamblul folcloric „Mugurelul”


Producători locali: Koncz Csaba producător boia de ardei din localitatea Lunca Mureşului; Donea Nicodim producator produse panificaţie şi patiserie din Gura Arieşului; Haiduc Marius producator de legume din Lunca Mureşului.

  • aranjament
  • casa
  • producator

Comuna Noşlac

Saturday, 26 September 2015 00:00

COMUNA NOȘLAC, Județul ALBA, GAL Pe Mureș și pe Târnave

O salbă de sate inșirate ca margelele de-a lungul Mureșului formează comuna Noșlac care în mod sigur se distinge prin cea mai mare diversitate  pentru că aici găsim o fabrică de ciuperci, o sectie ultramodernă de prelucrari mecanice, mânăstirea Găbud care experimentează pe lângă ferma de porci mangalita și capre franțuzești, culturi de rodii, levantică, cătină.Daca mai adaugam băltile cu pește de la Gabud, șirul de solarii de pe malul Muresului, câteva ferme vegetale si zootehnice ne apropiem de tabloul complet și divers al Noșlacului.


Obiective: Schitul "Sf.Ioan Evanghelistul" aparținând de mănăstirea Oașa  (jud. Alba) şi  Biserica românească din lemn "Sf. Arhangheli Mihail și Gavril", acoperită cu șindrilă, atestată documentar din anul 1776 și strămutată în satul Găbud în anul 1875 din satul Gheja, județul Mureș.

Traditii/cultură: Eveniment anual Sărbătoarea comunei: ”Roadele Toamnei” organizat de Ansamblul folcloric Plaiuri Noşlăcane. In localitatea Căptălan meşterul artizan Sarghi Constantin picteaza icoane pe sticla.

Producători locali: Adorjan Nicolae, localitatea Stâna de Mureş are o fermă de legume; Iakab Ioan din localitatea Noşlac are o pepiniera de lavandă.

 

  • aranjament
  • noslac
  • producator